Motojurnal S.2 / 7

MV Agusta F3 Serie Oro – 2012

            Dacă sunteţi în căutarea vârfului de gamă exclusivist dintre super-sportivele de clasă medie, noul MV Agusta F3 Serie Oro este incontestabil deţinătorul acestei titulaturi.

            Cu un preţ dublu(aproape 25.000E) decât F3 675 Standard(11.990E) pe Serie Oro găsim suspensii mult îmbunătăţite cât şi posibilitatea de a alege dintr-o gamă foarte largă de finisaje şi culori plus opţiuni de personalizare extinse, toate astea pe fiecare dintre cele 200 de unităţi produse. Spun 200 pentru că aceasta este nr. limită maxim atins de Serie Oro. 

            Motorul cu trei cilindrii dispune de un arbore cotit contra-rotativ pentru a reduce vibraţiile şi este capabil de 126 CP la 14.500rpm, cu 500rpm până în roşu. Are 4 moduri de setare a puterii şi 8 nivele ale controlului tracţiunii.

Motor:                         3 cilindrii in linie, 675cmc, 4V, 4T, DOHC, răcit cu lichid

Alezaj X Cursă            79mm x 45.9mm

Putere                         126 hp @ 14500 rpm, Lim. 15000 rpm.

Cuplu                           71 Nm @ 10600 rpm.

Cutie de viteze 6 trepte

Transmisie finală           lanţ

Suspensie         faţă      Furcă telescopică hidraulică complet ajustabilă USD, 43mm

                        spate    Monoamortizor progresiv ajustabil pe compresie şi recul.

Frână   faţă      2 discuri x 320mm, etrier 4 pistonaşe  

            spate    disc 220mm, etrier cu un pistonaş.

BMW K 1300 S HP – 2012

            Puternic si dibaci, motorul lui BMW K1300 S se laudă cu 175CP.

            Quick-shifter-ul superb ajuta considerabil aperarea cutiei cu 7 trepte iar suspensia ajustabilă electronic din mers, ajunsă la cea de-a doua generaţie îşi arată din plin utilitatea pe drumuri de calitate variabilă.

            Anul acesta ca noutăţi notăm: pachetul HP optional, ce include o mulţime de detalii din fibra de carbon, plus eşapamentul Akrapovic. O alta versiune ce va fi disponibilă este cea cu pachetul Dynamics, cu schimbătorul treptelor de viteză asistat de HP.

Aprilia Tuono V4 R - 2012

            Construit pe platforma se suces a incredibilului RSV4, Aprilia Tuono V4R este un naked streetfighter de invidiat.

            Chiar şi cu motorul resetat pentru stradă, Tuono e capabil de 167CP la 11.150rpm si un cuplu de 111Nm cu 2000rpm mai devreme.

            Tuono cântăreşte puţin mai mult (având şi un volant mai greu) şi are un unghi la furcă puţin mai relaxat decât RSV4. Totuşi găsim o mulţime de gadget-uri electronice printre care trecem controlul tracţiunii, wheelie control, quick shifting, şi control la demarare, cât şi trei moduri de livrare a puterii: Track, Sport, si Road.

Gary Nixon

            Nativul din Oklahoma, Garz Nixon, este unul dintre cei mai de succes piloti din instoria Asociatiei Motociclistilor din America şi totodata unul dintre cei mai efervescenţi, în sensul frumos al cuvântului.

            Într-o carieră de 20 ani în curse, Nixon a marcat 19 victorii AMA National şi a câştigat mult-doritul AMA Grand National Championship... de doua ori!  Când s-a retras din competiţii, în 1979, era pe locul 6 în topul tuturor timpurilor şi pe locul 3 la victorii stradale, in urma lui Kenny Roberts şi Dick Mann

            Deşii majoritatea din cele 19 victorii naţionale au fost obţinute pe asfalt, Nixon era de asemenea unul dintre cei mai temuţi şi competitivi piloţi de dirt track ai acelor vremuri.

            Şi-a început cariera profesională la vârsta de 17 ani, în 1958, câştigând chiar în acel an Campionatul Oklahoma State Scrambles.

            După ce a perecut câteva sezoane în competiţiile statale, a spart gheaţa în 1963 obţinând o victorie la AMA Grand National Series. În acelaşi seyon şi-a făcut intrarea în topul celor mai buni 10 piloţi AMA, rămânând în acea companie elitistă până la finalul decadei.

            În 1966 îl întrecuse la punctaj pe cel mai victorios pilot, Bart Markel, apoi, în 1947 şi-a asigurat un loc în istoria motociclismului cu cele mai bune 5 victorii naţionale, obţinând râvnitul trofeu AMA No.1.

            Sezonul din 1968 a fost unul dintre cele mai competitive din istoria curselor AMA, Nixon adjudecându-şi doar 2 victorii. Totuşi  consecvenţa este cea care l-a dus la apărarea titului în faţa unui pilot stralucit, Fred Nix care concura pentru Harley Davidson şi care deţinea 6 victorii.

            Fred Nix îşi pierde viaţa într-o cursă tragică un an mai târziu iar Nixon refuza să mai participe în cadrul Campionatului Naţional AMA. Bătălia dintre cei doi pentru titlul campionatului din 1968 va rămâne una dintre cele mai memorabile momente sportive motociclistice.

           

            După recuperearea dintr-un accident serios în care suferise o gravă leziune a piciorului la o cursă de dirt-track în 1969, Nixon îşi va canaliza toate energiile pentru cursele pe asfalt. În 1973 şi 1974 obţine victoria AMA atât pentru echipa Kawasaki cât şi pentru echipa Suzuki. Cariera sa a fost pe punctul de a lua sfârşit când, în cadrul unor sesiuni de teste în Japonia se accidentează, suferind multiple leziuni.

            Deşi nu a participat la competiţii în restul anului 1974 şi 1975, Nixon se întoarce luându-şi revanşa în 1976 – Locul 1 la World Formula 750 Road Racing Series. O decizie controversată a conducerii îl va costa pe Nixon campionatul dar, la vârsta de 36 de ani a reuşit să câştige respectul comunităţii internaţionale a motociclismului sportiv, adăugând-o la deja legendarul statut obţinut în cursele SUA.

            S-a retras oficial din mediul competiţional în anul 1979, dedicându-şi timpul afacerii sale cu piese aftermarket pentru motociclete. Gary Nixon a ramas totusi manager al echipei, revenind ocazional în şa, cel mai notabil în cadrul evenimentului BMW Legends unde a câştigat cursa de la Daytona în 1995 şi în cadrul Marelui Campionat AMA Dirt Track din 2002.

            La data de 29 Iulie 2011 Nixon sufera un atac cardiac, plecând dintre noi pe 5 August din cauza complicaţiilor. Avea 70 de ani...

Motojurnal S.2 / 6

Royal Enfield Woodsman EFI 2012

            Precum Woodsmanul fabricat de Royal Enfield între 1955-1959 şi comercializat în SUA sub marele brand Indian, motocicleta despre care vorbim astăzi este un Bullet cu ghidon şi eşapament înalţat, dotat cu un motor de 499cmc. Totuşi similarităţile dintre Bullet si Woodsman se opresc aici pentru că pe noul Woodsman găsim o şa solo, în locul şeii pasagerului fiind un portbagaj foarte practic,   un set extra de scăriţe, devansate şi un scut din aliaj care să apere baia de ulei împotriva loviturilor inevitabile.

            Incolăcit prin partea stângă (poziţia standard e prin dreapta) sistemul de evacuare înălţat a avut parte de o re-proiectare astfel motorul respirând mai uşor şi totodată, menţinându-se muzicalitatea “englezească” a monocilindrului.

            Reuşind să respecte normele europene de poluare, nou-nouţul monocilindru de 499cmc, capabil de 28CP reduce raportul alezaj X cursă  dar compensează prin sistemul de admisie cu injecţie Keihin şi o cutie de viteze cu 5 trepte. Ambreiajul este unul multi-disc (7 discuri mai exact), umed, ceea ce asigura o debraiere fină şi uşoară.

Suzuki Hayabusa 2012

            E cât se poate de simplu: Suzuki Hayabusa nu e pentru oricine. Cu performanţe care i-au dat titlul “Cea mai incitantă, ba chiar indecentă motocicletă sport de pe planetă”, este proiectată pentru cei mai buni piloţi, aceia care nu se mulţumesc cu nimic altceva decât cu motocicleta cea mai bună. Dacă tu eşti unul dintre acei piloţi şi ai ales Hayabusa, vei fi recompensat cu o exprienţă de neuitat. Combinaţia de putere neîntrecută, manevrabilitate strictă şi aerodinamica superbă crează maxima motocicletă sport.

            În 2012, Hayabusa este disponibilă cu noi scheme grafice şi o paletă nouă de culori: Glass Sparkle Black şi Candy Sonoma Red.

           

De când cei de la Suzuki au lansat Hayabusa, aceasta nu a avut decât un rival: Hayabusa. Acesta este motivul pentru care modelul din 2012 este impresionant în comparaţie cu originalul – este mai nou, mai bun şi mai atrăgător. Auzind acestea, fanii modelului cu siguranţă parcurg în acest moment o creştere a pulsului.

            Livrând fără efort un cuplu pur, musculos, noua Hayabusa este propulsată de un motor cu 4 cilindrii, de 1340cmc, DOHC, 16valve , răcit cu lichid, capabil de performanţe sporite cu 11% faţă de predecesorul său. Sistemul de injecţie SDTV (Suzuki's Dual Throttle Valve) cu două injectoare inividuale per cilindru înbunătăţind astfel distribuirea puterii pentru un răspuns liniar al acceleraţiei, o economie a combustibilului mărita şi emisii reduse.

           

            ISC (Idle Speed Control) îmbunătăţeşte pornirea la rece şi menţine un relanti stabil în timp ce sistemul PAIR (Suzuki Pulsed-secondary AIR-injection) şi catalizatorul mare reduc emisiile.

            Noul S-DMS (Suzuki Drive Mode Selector) ofera posibilitatea alegerii a trei caracteristici diferite in alegerea distribuirii puterii in functie de conditiile de pilotaj si preferintele  pilotului.

            Noul sistem de evacuare 4-2-1-2 este proiectat cu grijă pentru a oferii spatiul de aplecare necesar în viraj, include două tobe tapetate şi chiar dacă a fost gândit pentru respiraţia uşoară a motorului ţine sub control decibelii, reducând considerabil zgomotul… sau muzica, depinde cum priviţi lucrurile.

            Transmisia în 6 trepte lucrează în paralel cu inovativul SCAS (Suzuki Clutch Assist System), limitând debraierea în gama înalta de rpm pentru o regresie lină din treptele superioare în cele inferioare.

            Pentru a reduce fricţiunea statică şi a oferii un control mărit asupra suspensiei, furca USD, complet ajustabilă pe preîncărcare, recul şi compresie a fost tratată cu DLC – Diamond-Like Coating. Pe spate avem un amortizor link-type.

           

Yamaha Zuma 50F 2012

 

           Agresivul motor de 49cmc, 4T  inspirat din motocicletele off-road se prezintă doritor şi capabil de a te duce aproape oriunde.

            Noul Zuma 50F 2012 este un scuter de 49cmc, dur dar sportiv numai bun pentru naveta prin oraş. Motorul în 4T, răcit cu lichid, cu admisie pe injecţie este puternic, tâcut şi uşor de întreţinut. Stilizarea cu linii ascuţite şi farul dublu reactualizează imaginea Zuma de “dur, off-road” în timp ce gumele balon dau impresia de nelimitare a destinaţiilor. În plus, Zuma se laudă cu un consum de 1.7l/100Km.

             Sistemul de injecţie economic livrează puterea liniar şi aproape instantaneu iar transmisia finală este pe curea, ajutată de o cutie de viteze complet automată. Pornirea este la buton. Factorul poluant este şi el îmbunătăţit fiind prezentă tehnologia cu catalizator şi un sistem inteligent de admisie e aerului. Cadrul este un leagan din oţel iar rezervorul de 4.5l aşezat sub şa contribuie la coborârea centrului de greutate, lăsând totodată suficient spaţiu de depozitare. Spre deosebire de majoritatea scuterelor, Zuma nu necesită ridicarea şeii pentru alimentarea cu combustibil. Un scuter drăgut, cidat la prima vedere dar cu siguranţa mai mult decât util şi, de ce nu, plăcut.

Burt Munro

            Bert Munro, născut Herbert James Nunro la 25 Martie 1899 în Edendale, Noua Zeelandă, a simţit încă din copilarie nevoia de viteză, adesea călărind cel mai rapid cal al familiei în jurul fermei.

            În 1915, la vârsta de 16 ani, Burt îşi cumpără prima motocicletă, un Duglas. În 1919 cumpără o motocicletă Clyno cu ataş. După ce îi dă jos ataşul Bert îşi duce motocicleta Clyno pe circuitul Fortose unde stabileşte primele sale recorduri.

            În 1920, Bert îşi cumpără motocicleta preferată: un Indian Scout nou-nouţ. La acel moment motocicleta era în variantă stock, cu un motor de 600cmc şi o transmisie în 3 trepte.

            Prima modificare a Indianului are loc în 1926, ajutat fiind de scule de bază sau improvizate. De exemplu, micrometul lui era o spiţă de bicicletă şi pistoanele erau turnate în oale de tablă. În scurt timp înlocuise bielele, pistoanele, sistemul de ungere şi volanta cu unele produse de el însuşi. De asemenea a proiectat o distribuţie cu 4 valve pe cilindru pentru a o înlocui pe cea originala, cu 2v.

            În 1925, Burt se însoarş cu Florence Beryl Martyn cu care are 4 copiii: John, June, Mararet şi Gwen. Cuplul divorţează în 1950.

            1938 este anul în care Bert stabileşte primul record în Noua Zeelandă cu motocicleta Indian, luând naştere pasiunea vieţii sale. Va continua să modifice Indianul din acest moment timp de 30 de ani.

            În 1962, Burt stabileşte recordul mondial de viteză pe pista de sare de la Bonneville ducându-şi Indianul la 288.2 Km/h. Atunci Indianul avea cilindreea de 850cmc.

            În 1967, tot pe pista de la Bonneville, Burt şi Indianul modificat la 950cmc ating 295.44Km/h, un nou record pentru motocicletele sub 1000cmc. În timpul unui tur de calificare atinge 306.9Km/h, cea mai mare viteză atinsă official de o motocicletă Indian. În timpul turului aproape că a lovit un stâlp de oţel, cazând cu motocicleta. Totuşi nu s-a ales decât cu câteva zgârieturi.

            Se stinge din viaţa, din cauze naturale, la data de 6 Ianuarie 1978. Motocicleta sa i-a fost oferită unui fan local, fiind prezentată în cadrul diferitelor show-uri moto.

            În 2005 a fost produs un film pe baza biografiei sale, intitulat “The World's Fastest Indian”, Burt fiind interpretat de Anthony Hopkins extraordinar de bine. În 2006, Burt este introdus post-mortem în  Motorcycle Hall of Fame.

Motojurnal S.2 / 5

Știri

Motocicletele concept Husqvarna Baja/Moab se pregătesc să intre pe linia de producție.

                Husqvarna a prezentat motocicleta concept Baja, care se îndreaptă către linia de producție aproape sigur anul acesta, lafel ca și conceptul Moab, dezvăluit în Noiembrie.

                Baja se foloseste de un monocilindru de 650cmc, împrumutate de la BMW G650GS și împarte multe componente cu Moab. Baja totuși are o înclinare mai mare catre off-road, cu anvelope cramponate, scut al băii de ulei si o aripa față stil dirt-bike.

                Deșii oficialii Husqvarna nu fac declarații oficiale privință la viitorul în producție al modelelor, surse neoficiale au confirmat în cadru Show-ului de la Milano că termenul maxim e de un an.

Designerul șef, legendarul David Robb, a părăsit BMW.

                Evenimentul a avut loc dupa ce David s-a certat cu unii colegi. Surse oficiale au confirmat zilele trecute că omul responsabil pentru transformarea BMW a părăsit firma. Din momentul în care David Robb a preluat partea de design a BMW, bavarezul a trecut de la insipid/incolor/inodor la fabulos.  David Robb este “vinovat” pentru S1000RR, K1200R , F800S și R1200GS, best sellerul firmei.

Vespa Quarantasei 2012

Reper tehno(eco)logic.

Vespa Quarantasei (46 – numele face referire la anul în care a fost construită primul scuter Vespa) deschide o ușă către viitorul tehnologic.

Inima lui Vespa Quarantasei este un motor extrem de modern, care dezvăluie avansul liniilor de motoare din viitor, caracterizate prin consum redus și emisii reduse de gaze.

           Monocilindrul de 125cmc, 4T, 3v, răcit cu aer și alimentat cu ajutorul unui sistem de injecție reprezintă vârful tehnologic al celor de la Grupul Piaggio în construcția de motoare pentru scutere. S-a lucrat foarte mult d.p.d.v. al mecanicii fluidelor, astfel că cele trei supape și poziționarea bujiei duc la o ardere cât mai eficientă a combustibilului. Toate părtile în mișcare, atât ale motorului cât și ale trensmisiei finale sunt fixate cu rulmenți reducându-se la maxim forțele de fricțiune și zgomotul.

           Sistemul de injecție e unul de vârf în ceea ce privește funționalitatea și fiabilitatea, cu un control automat al relantiului, sonda lambda ce oferă informații esentiale pentru o buclă a puterii optime. Harta tri-dimensională a amestecului și a injecției este atent controlata de o unitate electronica de vârf. Împreună cu catalizatorul trivalent, toate aceste specificații garantează îndeplinirea standardelor Euro3.

           Și ca o cireașă pe tort vă spun că nu seamănă de loc cu scuterul clasic pe care îl avem deja în minte. E o Vespa superb stilizată, cu o șa suspendată (din păcate asta înseamnă și zero loc depozitare sub șa) cu care, deși nu am fost niciodată un fan al scuterelor, aș face zilnic drumul până la radio.

Suzuki Colleda 1954-1963

                Deși unele modele restaurate pot prezenta emblema Suzuki, primele motociclete produse de constructorul nipon nu aveau nimic care să te ducă cu gândul la fabrica de războaie de cusut Suzuki ci erau numite simplu Colleda. Abea in 1959 brandul Colleda este înlocuit de Suzuki, sigla cu renumitul “S” făcându-și apariția.

                Colleda înseamnă ceva de genul “Asta este!!!” în japoneză. Japonezi folosesc această expresie în momentul în care găsesc ceva ce au căutat îndelung.

                Fabrica De Războaie De Cusut Suzuki (SJI) prezintă publicului motocicleta Colleda, propulsată de un motor cu supape laterale, în luna Mai 1954. Monocilindrul de 90cmc, 4T producea 4CP și mergea ca uns mulțumită volantei grele de care era atașată aprinderea cu magnetou.

                Pe acea vreme japonezi nu aveau nevoie de permis de conducere pentru motocicleta Colleda, guvernul japonez decisese că pentru motocicletele sub 90cmc 4T sau sub 60cmc 2t nu e nevoie de permis, fapt ce justifică alegerea motorului mic pentru Colleda, lafel cum mai facuse Suzuki pentru bicicleta cu motor Diamond Free (1954), motorizată cu propulsoare de 58cmc, 2T, 2CP sau 90cmc, 4T, 4CP.

                Colleda se prezintă cu un cadru din otel, furcă telescopică, suspensii pe spate și o șa cu arcuri ceea ce o face foarte comodă. Nu avea semnalizatoare dar prezenta far și lumini pe spate. A fost prima motocicletă japoneză dotată cu un kilometraj, încorporat în carcasa farului. Cutia de viteze avea trei trepte. Franele erau clasice, cu tambur și mulțiumită suspensiilor rigide și micului portbagaj, Colleda se preta foarte bine pentru cărat mici bunuri. Mulți spun că motorul avea un glas peste caracteristicile sale, sunetul puternic și fiabilitatea motocicletei făcând-o foarte populară printre clienții japonezi.